Conferința Finală a proiectului “Modele agricole sustenabile pentru zona montana din România” (15 noiembrie 2016, București)

PCER

Hotel Crowne Plaza din BucureșŸti a găƒzduit marț›i, 15 noiembrie, conferinț›a finalムa proiectului “€žModele agricole sustenabile pentru zona montanムdin România”€, proiect finanț›at de căƒtre guvernul Elveț›iei prin “Programul de Cooperare Elvețiano-Român”.

Ύn realizarea proiectului au fost implicate patru organizaț›ii: Federația Agricultorilor de Munte “€žDorna”€ (FAMD), Fundația €žOpen Fields, Agrom-RO, Asociația ROMONTANA ș™i partenerul elveț›ian “€žSchweizerische Arbeitsgemeinschaft fur die Berggebiete”€ (SAB) -€“ Centrul Elvețian pentru Regiunile Montane. Beneficiarii proiectului sunt Asociaț›ia Crescăƒtorilor de Oi “€žStrăƒcior”€ din Bistriț›a Bârgăƒului (jud. Bistriț›a-Năƒsăƒud), Asociația Crescăƒtorilor de Animale Tulgheș™ (jud. Harghita), Composesoratul Ibăneș™ti (jud. Mureș™), Asociaț›ia Producăƒtorilor Montani Fărcaș™a (jud. Neamț›), Asociaț›ia de Dezvoltare Ruralム“€žGrinț›ieșul”€ Broș™teni (jud. Suceava) ș™i Obș™tea Năƒruja (jud. Vrancea). Cele șase asociații, beneficiarii direcț›i ai proiectului, au reuș™it în doi ani sムconstruiascムde la zero stâne moderne în județ›ele Neamț›, Suceava, Harghita, Bistriț›a-Năƒsăƒud, Mureș™ ș™i Vrancea, la care se adaugムpregăƒtirea profesionalムa beneficiarilor prin cursurile de formare, partea de management a pajiș™tilor, reț›ete ș™i specificaț›ii de produs, partea de marketing și promovare a brandului creat sub care beneficiarii îș™i pot vinde produsele, intitulat “€žDe La Munte”€.

“Ύmi place foarte mult acest proiect”.

Prezentarea finalムa proiectului s-a bucurat de prezenț›a Excelenț›ei Sale dl. Urs HERREN, Amasador al Conferederaț›iei Elveț›iene, care a salutat reuș™ita proiectului, un adevărat exemplu de urmat ș™i de alț›ii. Mie îmi place foarte mult acest proiect, pentru cムînainte sムfiu numit ambasador în România am îndeplinit acestムfuncț›ie în Nepal ș™i prin urmare înț›eleg foarte bine la ce se referムacest tip de activitate. De regulăƒ, comunităț›ile montane sunt mai săƒrace ș™i ar dori sムfacムtot ce pot pentru a-ș™i îmbunăƒtăț ș›i producț›ia. În acelaș™i timp, munț›ii sunt foarte importanț›i, pentru cムînconjoarムzonele de câmpie, iar gestionarea corespunzăƒtoare este foarte importantムpentru toate zonele unei țări. Zonele montane sunt, de asemenea, afectate de schimbările climatice ș™i cu atât mai mult vor fi schimbate ș™i pe viitor, lucru valabil ș™i pentru lanț›ul carpatic ș™i pentru comunităț›ile ce locuiesc în această zonăƒ. Am încredere cムacest proiect a dus la întăƒrirea relaț›iilor dintre producăƒtorii locali ș™i organizaț›iile care susț›in dezvoltarea zonelor montane. Sunt foarte bucuros sムvăƒd cムexistムinteres din partea altor asociaț›ii producăƒtoare din alte domenii care doresc sムînveț›e de la modelul celor ș™ase asociaț›ii implicate în proiect. Sper, de asemenea, cムacestea vor fi convinse sムpreia ș™i sムreproducムexperienț›ele pozitive înregistrate pânムacum. Ύn ceea ce priveș™te politicile agricole, sper cムMinisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și alte instituț›ii implicate vor lua în calcul recomandăƒrile formulate în cadrul proiectului, pentru a se asigura cムîn general condiț›ia producăƒtorilor din zonele montane se va îmbunăƒtăț›i€, a precizat Ambasadorul Elveț›iei Urs HERREN.

“Ύnceput de bun augur”.

dsc_1837Mihai HERCIU, reprezentant al Ministerului Agriculturii ș™i Dezvoltării Rurale, a subliniat efectele pozitive ale proiectului, care poate fi multiplicat ș™i în alte zone montane din România. “žFărムsムexagerez aș™ putea spune cムacest proiect este unul de maximムimportanțムpentru un spaț›iu rural cu resurse naturale deosebite pentru România ș™i aici mムrefer la zona montanăƒ. Ea este una deosebităƒ, dăƒruitムde naturăƒ, ș™i deosebit de importantムpentru viaț›a ș™i comunităț›ile care îș™i au locaț›ia în aceastムzonăƒ. Acest proiect, chiar dacムacum suntem la finalul perioadei sale de implementare, este un început de bun augur. Prin rezultatele proiectului putem să multiplicăƒm aceastムpoveste de succes și în alte zone montane din România, pentru căƒ, prin obiectivele care ș™i le-a asumat în implementare, proiectul este unul deosebit de util, nu numai pentru autorităț›ile din aceastムț›arăƒ, respectiv autorităț›i centrale ș™i locale, dar ș™i pentru cei care gestioneazムacest sector ș™i care sunt direct implicaț›i în viața acestor zone montane, ș™i anume oieritul. Prin obiectivele asumate acest proiect a reușit sムsurprindムexact cu o metodologie aplicatăƒ, nevoile prezente din acest domeniu și în același timp a căƒutat sムgăƒseascムsoluț›ii la problemele analizate”€, a spus Mihai Herciu.

“€žAceastムmuncă trebuie consolidată”.

dsc_1864Ovidiu SPÎNU, director executiv al Fundației Open Fields, a punctat motivaț›ia care a stat la baza proiectului menit să valorifice potenț›ialul existent în zonele de munte. “€žAlăƒturi de partenerii români care au implementat acest proiect, existムeroi adevăƒraț›i din zona de munte care stau în vânt, în ploaie ș™i ninsoare care de mii de ani fac același lucru, îl fac bine ș™i ar fi păƒcat ca acest lucru sムse piardăƒ. Ei sunt cei care vor duce mai departe brandul, tradiț›ia ș™i roadele acestui proiect. De asemenea, mulț›umesc partenerilor noș™tri elveț›ieni care, pe lângムo finanț›are generoasă, partea românムvenind doar cu 10 % prin Fundaț›ia Open Fields, au reuș™it sムne motiveze ș™i sムne împingムprietenește ș™i colegial înainte, într-un timp extrem de scurt ajungându-se la niș™te rezultate extraordinare. De ce am ales oaia ș™i zona montanムcând în fațムni se deschideau niș™te modele agricole sustenabile? Avem o tradiț›ie de mii de ani, suntem un neam de păƒstori. Vlahii s-au perindat cu oile pânムîn Balcani ș™i sunt recunoscuț›i ca cei mai dibaci oieri din zonăƒ. Avem un efectiv foarte important de ovine, ultimele statistici vorbesc de peste 14 milioane de oi, o specie care nu este în declin, ci una care se dezvoltムîn România. Avem foarte multe rase autohtone, rase cunoscute care numărムsute de mii de exemplare, avem păș™uni alpine care făƒrムpăș™unat ș™i-ar pierde echilibrul. Avem nevoie de o dezvoltare în zona montanăƒ, o zonムmai populatムdatoritムistoriei ș™i migraț›iilor ș™i pericolelor ce nu permiteau o viațムla ș™es. Am sesizat cムproducem brânzăƒ, lactate de oaie într-un sistem tradiț›ional, produse cu o calitate excepț›ionalăƒ, dar pe care cel de la oraș™ nu le găƒseș™te pe rafturile marilor magazine. Investigaț›iile noastre de piațムau dovedit cムmai puț›in de 20 % din laptele de oaie produs în România este procesat într-un sistem industrial ș™i ajunge într-un fel sau altul în farfuria consumatorului. Deș™i avem peste 14 milioane de oi, nu găƒsim nici în restaurante cotlete nici brânzeturi. Sistemul de producț›ie tradiț›ional era ancorat în trecut, cu totul opus cerinț›elor moderne europene. Deș™i produsele sunt bune și săƒnăƒtoase, nu reuș™eam să avem măcar o trasabilitate, fișムde producț›ie, flux sau igienăƒ. De asemenea, am constatat o nevoie de intervenț›ie foarte importantムîn infrastructura localăƒ, în sisteme de producț›ie, precum în promovare ș™i marketing. Tot ce s-a reuș™it în acest proiect s-a făcut în trei ani. Sunt mulț›i ani de acum înainte în care aceastムmuncムtrebuie consolidat〝”, a subliniat Ovidiu SPÎNU.

dsc_1873La rândul săƒu, Ioan AGAPI directorul executiv al Federației Agricultorilor de Munte “Dorna”€ (Vatra Dornei), a precizat că proiectul va fi continuat, cu implicarea altor organizaț›ii, respectiv Federaț›ia Naț›ionalムa Grupurilor de Acț›iune Locală (FNGAL) ș™i a Federaț›iei Oierilor de Munte. “€žProiectul nu s-a derulat doar în ultimii trei ani, au mai fost vreo doi ani pregătitori, sムne acordăƒm orchestra, ca sムpricepem exact ce vrem. Nu vreau să-i spun acestui evenement ca fiind o conferințムde final a proiectului, este un meci de etapăƒ. Chiar dacムa durat trei ani de zile, cu vreo doi ani pregăƒtitori, dorim sムfie doar începutul. Pânムacum a fost demonstraț›ia cムse poate face. Aș™teptăƒm ca în luna decembrie sムfacem un parteneriat cu FNGAL care la rândul lor au GAL-uri în toatムzona montanăƒ, ș™i cu Federaț›ia Oierilor de Munte din România, astfel vom fi mult mai puternici. Nu ascund faptul că suntem într-un contact permanent cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tocmai de a se căƒuta soluț›ii de finanț›are în acest sens”€, a precizat Ioan AGAPI.

Oameni deosebiți care s-au implicat incredibil”.

dsc_1886Partea de formare profesională din cadrul proiectului a fost asiguratムde Agrom-RO, prezentatムîn cadrul conferinț›ei de directorul executiv Tiberiu ȘTEF. “€žVreau să mulț›umesc reprezentanț›ilor celor ș™ase structuri locale cu care am lucrat. Sunt oameni deosebiț›i care s-au implicat incredibil în a realiza acest program care nu a fost deloc unul simplu. Cu oierii nu lucrezi ca ș™i cu alt grup țintăƒ. Sunt oameni căƒrora dacムnu reușeș™ti sムle demonstrezi ș™i practic îi cam pierzi. Am avut lectori cu mare experiențムcare au încercat sムvinムcu un aport practic. Am avut 153 de înscriș™i la cursuri dintre care 9 femei, iar la final am avut 145 de absolvenț›i. A mai fost un alt program legat de instruirea pentru agromediu și climă. Pentru Măƒsura 10 din PNDR una din condiț›iile pe care trebuie sムle îndeplineascムdacムvor sムfie beneficiari de subvenție pe aceastムmăƒsurăƒ, este sムdemonstreze cムau competenț›ele necesare în domeniu. Aici au participat 244 de persoane, din care 59 de femei, toți fiind absolvenț›i. A treia sesiune de cursuri a fost legatムde managementul fermei, cu 157 de cursanț›i dintre care 59 de femei. Echipa tehnicムcare a participat la acest proiect din partea Agrom-RO a fost coordonatムde Dana RUȚà ș™i Luminiț›a CSISZAR, care au asigurat partea tehnicムș™i partea de secretariat, la care se adaugă colegele noastre de la sucursale și voluntari”€, a declarat Tiberiu ȘTEF, director executiv Agrom-Ro Mureș™.

dsc_1898Partea de vizibiltate a proiectului a fost asiguratムde Asociaț›ia ROMONTANA, reprezentată de Adrian-Radu REY. “€žDeși pentru unii poate păƒrea partea ușoarăƒ, cea de vizibilitate, ea este la fel de dificilムș™i importantムca activităț›ile desfăș™urate efectiv în teren. ROMONTANA, în cadrul acestui proiect, a asigurat partea de consultăƒri în comunităț›i la început, apoi o parte de asistențムtehnicムpe parcursul proiectului, partea de monitorizare a tot ce s-a întâmplat în proiect, precum ș™i o serie de acț›iuni de promovare care au fost extrem de importante. Este foarte important pentru noi sムcontinuăƒm dupムproiect cu acț›iunile de promovare ș™i vizibilitate”, a precizat Adrian-Radu REY.

“Creșterea calităț›ii vieț›ii la stâna din Poiana Obârșii”.

dsc_1915Composesoratul Ibăneș™ti este unul din beneficiarii proiectului “Modele agricole sustenabile pentru zona montanムdin România”€, stâna din Poiana Obârș™ii din Ibăƒneș™ti fiind una din cele ș™ase stâne modernizate în cadrul proiectului. “€žAcest proiect va duce la creșterea calităț›ii vieț›ii la stânăƒ, semnificativムpentru produsul final, pentru calitatea brânzei. A oferi condiț›ii mai bune de viațaƒ oierilor care stau un sezon întreg de păș™unat, condiț›ii mai bune de preparare a brânzei, o igienムdeosebitム– sunt aspecte care trebuiesc implementate. Ciobanul nostru de la stânムnu se spăla decât – aș™a la troacム– cum se spune, deoarece nu are condiț›ii ș™i acum are posibilitatea sムbeneficieze de o stânムmodernăƒ, cu gresie, faianțăƒ, baie, cabinムde duș™, toaletăƒ, dormitoare, spaț›iu de preparare ș™i depozitare a brânzei în condiții de igienă, care va determina și o calitate deosebitムa brânzei. De asemenea, ciobanii au posibilitatea ca produsul final sムaibムun brand, žDe La Munte€, lucru care va determina cumpăƒrăƒtorul sムaibムo încredere mai mare într-un astfel de produs obț›inut în niște condiții deosebite, spre deosebire de alte produse din alte locaț›ii ale oierilor”€, ne-a declarat Dan Vasile Dumitru, primarul comunei Ibăneș™ti. La rândul săƒu, Zamfir Petra, preș™edintele Composesoratul Ibăƒneș™ti, se aș™teaptムca roadele proiectului sムfie vizibile începând cu anul viitor în ce priveș™te valorificare produsului final sub brandul “De La Munte”€. “€žA fost mult de muncムpentru a construi aceastムstânăƒ, care în doi ani de zile a devenit realitate, în perioada 2015-2016. De aceastムstânムbeneficiazムmembrii Composesoratului Ibăƒneș™ti. El are 550 de membri, din care 100 de deț›inăƒtori de animale, beneficiarii de fapt a acestui proiect. Ύn ce priveș™te cursurile care au avut loc în acest proiect, oamenii au fost receptivi, problema fiind cea a timpului, cursurile au avut loc în timpul în care ciobanii erau sus la stânムș™i a fost foarte greu săƒ-i aducem la cursuri. Ύncepând de anul viitor, sprem sムvedem ș™i rezultatele, cel mai important câș™tig fiind legat de curăț›enia la stânăƒ, igiena, astfel sムputem obține un produs care sムpoate fi vândut pe piaț㔀, a spus Zamfir Petra.

“Promovarea turismului în zonele de munte”.

dsc_1945Una din temele dezbătute a fost cea legatムde promovarea turismului având la bazムzona ruralăƒ, în special cea montanăƒ, lucru subliniat ș™i de Thomas EGGER, reprezentant SAB – Centrul Elveț›ian pentru Regiunile Montane, partener în cadrul proiectului. “€žDacムluăƒm o ț›arムprecum Austria, observăm cムea are un model de care este foarte mândrăƒ, respectiv turismul agricol care deț›ine o pondere de 15-20 %. Credem cムun astfel de model poate fi aplicat în România. Este o componentムcare depinde de infrastructură, de aceea este evident ca ea trebuie dezvoltată. Aceasta cred cムeste urmăƒtoarea provocare, dezvoltarea turismului rural în România pentru cムaveț›i peisaje minunate, cu o oarecare infrastructurăƒ. Trebuie sムț›ineț›i cont cムaceasta este o piațムuriașムcare trebuie dezvoltatムpe viitor, o componentムchiar mai importantムdecât partea didacticムș™i pedagogic㔀, a spus Thomas EGGER.

Vă invităm să aflați mai multe despre acest proiect accesând pagina de internet: http://carpatsheep.ro/

Sursa: Știrea de Mureș